3.3. Obstrucția eofagului. Corpii străini intraesofagieni

Ingestia de corpi străini cu blocarea la nivelul lumenului esofagian determină o disfagie de tip esofagian. La animalele mari (bovine, cabaline) corpii străini constau din sfecle, mere, colete de varză, cartofi, ştiuleţi ş.a. Sperierea animalelor în timpul consumului determină un spasm esofagian cu edemaţierea mucoasei esofagiene în regiunea corpului străin. La animalele mici se întâlneşte mai ales la câine (oase, vertebre, jucării ş.a.) şi mai rar la pisică, care în mod normal realizează o masticaţie „riguroasă” a alimentelor. 

Corpii străini se pot opri la nivelul stricturilor fiziologice: originea esofagului, intrarea pieptului, deasupra inimii, la  nivelul hiatusului diafragmatic sau a cardiei.

Semnele clinice depind de mărimea corpului străin şi de durata obstrucţiei esofagiene.

Clinic se întâlneşte disfagie de tip esofagian: regurgitaţie, hipersalivaţie, voma alimentelor şi/sau a apei (la un timp variabil după deglutiţie).

La bovine, obstrucţia esofagului determină blocarea eructaţiei cu apariţia secundară a meteorismului –URGENŢĂ  MEDICALĂ !.

La animalele de companie (câine şi pisică), obstrucţia esofagiană (în special cea incompletă) poate evolua şi câteva zile, până la o săptămână.

Diagnosticul obstrucţiei esofagiene se bazează pe disfagia esofagiană, pseudovomitarea salivară, palpaţia esofagului cervical (se simte corpul străin), datele anamnezei. La rumegătoare un semn important este meteorismul ruminal secundar.

La animalele de fermă diagnosticul de certitudine se stabileşte pe baza sondajului esofagian, a endoscopiei  sau a examenului radiologic. La animalele de talie mijlocie sau mică, endoscopia sau examenul radiografic confirmă diagnosticul şi stabileşte locul obstrucţiei.

Figura 6.

Persistenţa unui os de peşte în porţiunea terminală a esofagului. Extragerea acestuia (foto jos) s-a realizat prin gastrotomie şi pătrunderea pe la nivelul cardiei.

       

Figura 7

Corp străin - vertebră  (*) în porţiunea terminală a esofagului toracic

Câine, Pekinez, mascul, 8 ani 

Evoluţia este de câteva ore, rareori 3 - 4 zile, obstrucţia esofagului fiind o urgenţă medicală.

Prognosticul este rezervat, în funcţie de tipul corpului străin, de locul obstrucţiei şi de modul de remediere a obstrucţiei.

Tratamentul. La cabaline şi bovine tratamentul începe prin liniştirea animalelor şi administrarea de spasmolitice: acepromazină, sedarea cu xylazină sau detomidine procaină - blocaj procainic C₃ – C₆, novalgin, scobutil (cabaline), combelen, atropină.  Ulterior, dacă corpul străin este la nivelul porţiunii cervicale a esofagului, se începe împingerea bimanuală al acestuia spre faringe, unde este extras manual.

Acepromazina – (în principal pentru reducerea anxietăţii)

                     Câine şi pisică: 0,05 mg/kg i.m., s.c., i.v. (fără a depăşi doza de  1 mg doză totală)(Carroll, 1999)

         Bovine: 0,01 – 0,02 mg/kg i.v., i.m. sau s.c. (Booth 1988)

         Cabaline: 0,01 – 0,05 mg/kg i.v. sau i.m. (Taylor, 1999).

         Suine: 0,1 – 0,2 mg/kg i.m., i.v. sau s.c. (Howard, 1986)

         Ovine şi caprine: 0,05 – 0,1 mg/kg i.m. (Hall şi Clarke, 1983)

Scobutil (Butilscopolamoniu bromură)

         Cabaline: 0,3 mg/kg i.v. (7 ml/450 kg) (Mueller Eric şi Moore J.N., 2008)

Detomidine (Dormosedan)

         Cabaline:0,02 – 0,04 mg/kg i.v., i.m. (Plumb D.C., 2005)

Bovine: 0,03 – 0,06t mg/kg im. sau i.v. (Alitalo, 1986).

Xylazină

         Câine: 0,1 – 0,5 mg/kg i.m., i.v. sau s.c. (Carroll, 1999).

Bovine: 0,05 – 0,15 mg/kg i.v.. 0,10 – 0,33 mg/kg i.m. Atenţie ! bovinele sunt foarte sensibile la Xylazină; pentru reducerea bradicardiei şi hipersalivaţiei se administrează Atropină.

Cabaline: 0.5 – 1mg/kg i.m. sau i.v. cu monitorizarea  frecvenţei cardiace – produce bradicardie şi hipotensiune arterială).

Atropină

         Câine: 0,22 – 0,44 mg/kg i.m. sau s.c.

         Bovine: 0,06 – 0,12 mg/kg i.m.

         Cabaline: 0,01 – 0,02 mg/kg s.c.  i.v. (Mogg, 1999)

Combelen (sol. 1%)

         Cabaline: 0,5 – 1,0 ml i.v., i.m.

         Bovine: 1,0 – 2,0 ml i.v., i.m.

         Câine: 0,03 ml/kg i.v. sau 0,05 ml/kg i.m. (Bolte S., Moldovan M., 1981).

Dacă  corpul străin este la nivelul esofagului  toracic se încearcă împingerea uşor - moderată cu ajutorul sondei esofagiene. În cazul meteorismului ruminal grav, se realizează în prealabil evacuarea conţinutului gazos prin puncţionarea rumenului în partea superioară/flancul stâng.

Pericolul împingerii corpului străin cu mişcări bruşte şi mai ales fără administrarea în prealabil a spasmoliticelor constă din deşirarea sau ruperea esofagului.

În cazul cabalinelor, dacă obstrucţia esofagului s-a realizat prin furaje uscate şi mărunţite se poate recurge la sondajul nasoesofagian şi „spălarea” conţinutului împâstat: pe sondă se introduce un tub prin care este împinsă-respinsă, apa care spală conţinutul obstruant (309). Autorii nu recomandă utilizarea uleiurilor minerale în scopul lubrifierii esofagului deoarece există pericolul aspiraţiei acestora în pulmon cu apariţia bronhopneumoniei „ab ingestis”.

În cazul imposibilităţii extracţiei corpului străin (porţiunea cervicală) se recomandă incizia pielii şi a esofagului (jgheabul jugular stâng) – sub porţiunea obstruată, şi extragerea manuală a acestuia. În cazul existenţei leziunilor la nivelul mucoasei esofagiene, se introduce un tub  până în stomac, realizându-se astfel alimentaţia „pe sondă” a animalului (sonda se sutureză la piele pentru câteva zile)( 309).

La animalele mici este recomandată  extracţia corpului străin cu ajutorul sondei endoscopului (137) iar în cazul nereuşitei, se apelează la tratamentul chirurgical.

În cazul prezenţei corpului străin în esofagul terminal, se poate aborda prin gastrotomie şi introducerea unei  pense pe la nivelul cardiei (figura 7).

Ulterior, atât la animalele mari cât şi la cele mici, se administrează profilactic antibioterapie şi alimentaţie dietetică în scopul protejării/regenerării mucoasei esofagiene (tratamentul esofagitelor).

Bolile  esofagului