Bolile Hepato-Biliare la animalele de fermă
Bolile biliare
Bolile vezicii biliare şi a căilor biliare sunt
rar diagnosticate la animalele mari având cauze atât intrahepatice (colestază
consecutivă colecistitelor, colangitelor, colelitiazelor, prezenţa corpilor
străini) cât şi extrahepatice (abcese, inflamaţii la organele învecinate,
neoplazii).
Litiază
biliară
Litiaza biliară include hepatolitiaza,
cholelitiaza şi coledocolitiaza. Cholelitiaza reprezintă acumularea de calculi
în canaliculele biliare şi vezica biliară; coledocolitiaza constă din
acumularea de calculi în canalul coledoc
iar hepatolitiază reprezintă acumularea de calculi în canalicule biliare ale
lobilor hepatici. Toate aceste forme au fost descrise la bovine, ovine,
cabaline şi suine, dintre formele anamopatologice amintite, coledocolitiaza
fiind forma cea mai frecvent întâlnită (mai ales la cabaline) (52).
Tabloul clinic constă din triada simptomatică:
dureri abdominale recurente, febră şi icter. Alte semne: fotosensibilizare,
slăbire şi sindrom hepatoencefalic.
La examenele de laborator se observă creşteri ale
ALAT, ASAT, GGT, SDH şi a bilirubinei totale (directe şi indirecte); de
asemenea se mai observă neutrofilie, hiperamoniemie, creşterea globulinelor şi
a fibrinogenului.
Diagnosticul se poate stabili doar în cazul
obstrucţiilor totale, formele ocluzive parţiale diagnosticându-se doar postmortem.
În timpul vieţii diagnosticul se poate stabili pe baza ecografiei (spaţiul
intercostal 6 - 8/dreapta), metoda permiţând stabilirea hepatomegaliei, a
creşterii diametrelor canalelor biliare şi hiperecogenitate hepatică. Calculii
pot fi vizualizaţi ca formaţiuni hiperecogene alături de umbra eco a acestora.
Diagnosticul diferenţial trebuie să se realizeze
faţă de arterita parazitară, abcese mezenterice, enterolitiaze, neoplazii
abdominale şi urolitiază.
Morfopatologic se observă hepatomegalie (sau din contră,
atrofie) cu creşterea consistenţei şi prezenţa calculilor biliari.
Prognosticul este rezervat.
Tratamentul constă din calmante, antiinfecţioase
şi antiinflamatorii. Tratamentul chirurgical practicat la unii cai au dat
rezultate nesatisfăcătoare datorită bacteriemiei apărută în cazul intervenţiei.
Obstrucţia
vezicii biliare şi Colangita
Bolile vezicii biliare sunt rare la bovine,
obstrucţii ale acesteia observându-se în cazul necrozei lipidice (fat necrosis),
litiazei, fasciolozei, corpi străini, abcese hepatice sau neoplazii (adenomul,
adenocarcinomul, papilomul şi limfosarcomul).
Tabloul clinic: icter, anorexie, scăderea
producţiei de lapte, diaree.
Colangita este una
dintre cele mai frecvente cauze ale obstrucţiei canalului biliar la animalele
mari. La cabaline tabloul clinic constă din: anorexie, modificări ale
comportamentului, slăbire cronică, colici şi icter.
Diagnosticul de laborator: creşteri ale enzimelor
hepatice, neutrofilie.
Tratamentul: antibioterapie de lungă durată.
Colangiohepatita
Colangiohepatitele la animalele mari pot fi
primare sau secundare: colelitiază, duodenite, ocluzii intestinale, neoplazii,
parazitism, toxice.
Tabloul clinic: anorexie, icter, febră, colici
intermitente (la cabaline).
Diagnosticul de laborator indică creşteri ale
activităţii enzimelor biliare a celor hepatice, creşteri ale bilirubinei
conjugate şi neutrofilie. La cabaline, hiperamoniemia poate induce sindromul
hepatoencefalic.
Tratamentul este simptomatic: rehidratare,
antibioterapie, antiinflamatorii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu