Afecţiunile biliare (animale de fermă)


Bolile Hepato-Biliare la animalele de fermă


 Bolile biliare

Bolile vezicii biliare şi a căilor biliare sunt rar diagnosticate la animalele mari având cauze atât intrahepatice (colestază consecutivă colecistitelor, colangitelor, colelitiazelor, prezenţa corpilor străini) cât şi extrahepatice (abcese, inflamaţii la organele învecinate, neoplazii).

 Litiază biliară

Litiaza biliară include hepatolitiaza, cholelitiaza şi coledocolitiaza. Cholelitiaza reprezintă acumularea de calculi în canaliculele biliare şi vezica biliară; coledocolitiaza constă din acumularea de calculi  în canalul coledoc iar hepatolitiază reprezintă acumularea de calculi în canalicule biliare ale lobilor hepatici. Toate aceste forme au fost descrise la bovine, ovine, cabaline şi suine, dintre formele anamopatologice amintite, coledocolitiaza fiind forma cea mai frecvent întâlnită (mai ales la cabaline)  (52).
Tabloul clinic constă din triada simptomatică: dureri abdominale recurente, febră şi icter. Alte semne: fotosensibilizare, slăbire şi sindrom hepatoencefalic.
La examenele de laborator se observă creşteri ale ALAT, ASAT, GGT, SDH şi a bilirubinei totale (directe şi indirecte); de asemenea se mai observă neutrofilie, hiperamoniemie, creşterea globulinelor şi a fibrinogenului.
Diagnosticul se poate stabili doar în cazul obstrucţiilor totale, formele ocluzive parţiale diagnosticându-se doar postmortem. În timpul vieţii diagnosticul se poate stabili pe baza ecografiei (spaţiul intercostal 6 - 8/dreapta), metoda permiţând stabilirea hepatomegaliei, a creşterii diametrelor canalelor biliare şi hiperecogenitate hepatică. Calculii pot fi vizualizaţi ca formaţiuni hiperecogene alături de umbra eco a acestora.
Diagnosticul diferenţial trebuie să se realizeze faţă de arterita parazitară, abcese mezenterice, enterolitiaze, neoplazii abdominale şi urolitiază.
Morfopatologic se observă hepatomegalie (sau din contră, atrofie) cu creşterea consistenţei şi prezenţa calculilor biliari.
Prognosticul este rezervat.
Tratamentul constă din calmante, antiinfecţioase şi antiinflamatorii. Tratamentul chirurgical practicat la unii cai au dat rezultate nesatisfăcătoare datorită bacteriemiei apărută în cazul intervenţiei.

Obstrucţia vezicii biliare şi Colangita

Bolile vezicii biliare sunt rare la bovine, obstrucţii ale acesteia observându-se în cazul necrozei lipidice (fat necrosis), litiazei, fasciolozei, corpi străini, abcese hepatice sau neoplazii (adenomul, adenocarcinomul, papilomul şi limfosarcomul).
Tabloul clinic: icter, anorexie, scăderea producţiei de lapte, diaree.
Colangita este una dintre cele mai frecvente cauze ale obstrucţiei canalului biliar la animalele mari. La cabaline tabloul clinic constă din: anorexie, modificări ale comportamentului, slăbire cronică, colici şi icter.
Diagnosticul de laborator: creşteri ale enzimelor hepatice, neutrofilie.
Tratamentul: antibioterapie de lungă durată.

Colangiohepatita

Colangiohepatitele la animalele mari pot fi primare sau secundare: colelitiază, duodenite, ocluzii intestinale, neoplazii, parazitism, toxice.
Tabloul clinic: anorexie, icter, febră, colici intermitente (la cabaline).
Diagnosticul de laborator indică creşteri ale activităţii enzimelor biliare a celor hepatice, creşteri ale bilirubinei conjugate şi neutrofilie. La cabaline, hiperamoniemia poate induce sindromul hepatoencefalic.

Tratamentul este simptomatic: rehidratare, antibioterapie, antiinflamatorii. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu